Paștele în România este o sărbătoare spirituală și tradițională în care românii păstrează cu sfințenie vechile obiceiuri și tradiții, marcând în același timp spiritul comunitar și grija față de familie și gospodărie. De la pregătirea atentă a casei și a garderobei până la prepararea bucatelor tradiționale și participarea la ritualurile religioase, fiecare aspect al sărbătorii este planificat și îngrijit pentru a asigura o întâmpinare corespunzătoare sărbătorilor pascale. Anul acesta, Paștele se sărbătorește în data de 5 mai pentru creștinii ortodocși, iar pentru cei catolici în data de 31 martie.
Începând cu Ziua de Florii, oamenii încep să simtă atmosfera sărbătorilor pascale. Aceasta marchează intrarea lui Iisus în Ierusalim înainte de Patimile sale, fiind o sărbătoare încărcată de simboluri și tradiții în cultura românească. La biserică se citește pasajul evanghelic care relatează intrarea lui Iisus în Ierusalim, iar ramurile de salcâm și de măslin sunt sfințite de către preot pentru a fi distribuite credincioșilor. Mulți oameni pleacă de la biserică cu ramuri de salcâm, considerate a fi simboluri ale binecuvântării și protecției, pe care le păstrează acasă sau le împart celor dragi. În plus, în această zi se sărbătoresc și oamenii care poartă nume de flori, precum Viorel, Florin, Florentina sau Violeta.
În Joia Mare, în inima fiecărei case românești, începe activitatea culinară și spirituală. Este momentul în care bucătăriile devin ateliere ale tradiției, iar aroma îmbietoare a mâncărurilor și dulciurilor tradiționale se resimte tot mai mult. Mirosul îmbietor al cozonacilor pufosi, umpluți cu nuci, stafide sau rahat, își face simțită prezența, încântând simțurile tuturor celor din jur. Drobul și friptura de miel, nelipsite de pe mesele de Paște, sunt pregătite cu grijă și pricepere, iar aroma lor îmbie și cele mai pretențioase gusturi. Pasca, prăjitura ritualică a sărbătorii, este gata să fie încărcată cu brânză dulce și să fie sfințită la biserică pentru a aduce binecuvântare și îndestulare în fiecare locuință.
Pe lângă pregătirea bucatelor tradiționale, seara de joi din Săptămâna Patimilor este marcată de participarea la slujba celor 12 Evanghelii. Oamenii se adună în liniște și reculegere în lăcașurile de cult pentru a asculta slujba despre Patimile lui Iisus Hristos. Această slujbă deosebită, care reconstituie evenimentele din ultima zi a vieții lui Hristos pe pământ, aduce în sufletele credincioșilor emoție și recunoștință.
O altă tradiție specială este pregătirea ouălor de Paște. În timp ce ouăle roșii amintesc de patimile lui Iisus, în zilele noastre, ouăle sunt vopsite într-o varietate de culori pentru a aduce un strop de veselie. Cu toate acestea, ouăle roșii rămân nelipsite, având un loc special în inimile românilor, datorită semnificației lor religioase. Deși acum sunt diferite vopsele special create pentru acestea, mulți încă păstrează tradiția de a le vopsi cu foi de ceapă roșie, având diferite modele date de frunze sau plante de primăvară.
Ritualurile religioase ocupă, de asemenea, un loc important în sărbătoarea de Paște. Credincioșii participă la slujbele de Înviere în noaptea de Paște, împărtășindu-se și primind lumină de la lumânarea sfințită. De asemenea, după slujbă aceștia așteaptă împărtășania primită de la preot pentru a o duce acasă.
Tradițiile regionale aduc o notă distinctivă sărbătorii de Paște în diferitele zone ale țării. În Transilvania, băieții parfumează fetele cu diferite sticle de parfum, iar acestea îi răsplătesc cu ouă roșii și cozonac. În alte regiuni, tinerii se adună pentru jocuri și petreceri, continuând astfel tradiția și bucuria întâlnirii și a comuniunii în ziua de Paște.
Astfel, sărbătoarea de Paște în România este nu doar o ocazie de celebrare religioasă, ci și un prilej de redare a tradițiilor și a legăturilor familiale și comunitare. Într-un mediu tot mai modernizat, păstrarea acestor obiceiuri vechi demonstrează legătura puternică a românilor cu rădăcinile și valorile lor culturale și spirituale.